Miere de Jurilovca
Folosită de milenii în ajutorul sănătătii și frumuseții, mierea este un produs natural cu nenumărate calități nutriționale. Astăzi, o cunoaștere reală a proprietăților pe care le oferă mierea reprezintă primul pas spre întoarcerea la natură și adoptarea unor obiceiuri sănătoase, care stau la baza unei vieți echilibrate.
Un produs cu valențe terapeutice
Un element vital ce întărește sistemul imunitar, ajută memoria și crește capacitatea organismului de a răspunde mai bine la oboseală și stres.
Mierea ne ajută să avem un tonus bun și ne încarcă cu energie datorită faptului că vitaminele și mineralele pe care le conține sunt extrem de ușor de asimilat de organism.
Cel mai sănătos îndulcitor
Pentru un adult, doza recomandată de miere este de 3-4 lingurițe pe zi. Atenție, însă, mierea nu se adaugă în lichidele fierbinți (cu o temperatură mai mare de 42o Celsius), deoarece își pierde din proprietăți.
Cel mai rapid și puternic energizant natural cunoscut
Mierea crește capacitatea de anduranță a sportivilor și este o sursă de energie care nu induce hipoglicemia, ci provoacă un răspuns metabolic pozitiv.
Un „antibiotic natural” ce are proprietăți antibacteriene și luptă impotriva infecțiilor
Microelementele, enzimele, acizii organici și vitaminele din miere își exercită efectul pozitiv prin reglarea celor mai importante funcții ale organismului. În plus, ele sunt cele care oferă produsului calitățile gustative specifice, în funcție de proprietățile plantelor de proveniență.
Un aliment cu poveste
Deși depozitată de mii de ani, mierea descoperită în mormintele faraonilor din Egipt era comestibilă. Mierea nu se altereaza deoarece conține conservanți naturali ce nu permit dezvoltarea bacteriilor. Singurul proces care apare este cristalizarea și reprezintă garanția produsului natural.
În lumea antică, mierea era atât de prețioasă, încât era utilizată ca monedă de schimb, în locul aurului. Abilitatea albinelor de a crea miere era considerată a fi de origine magică sau divină – un fel de alchimie.
În Evul Mediu, mierea era la fel de căutată ca sarea, constituind timp de sute de ani un important produs comercial. În multe țări putea fi folosită pentru plata birurilor iar apicultorii, numiți și prisăcari sau stupari, aveau propria breaslă, nu plăteau taxe vamale și aveau un tribunal propriu. Pentru a fi apicultor, condițiile esențiale erau curățenia și cinstea.
VIAȚA ÎN STUP
CURIOZITĂȚI DESPRE ALBINE
Albinele, precum furnicile, sunt insecte incredibile, cu o viață socială complexă, care continuă să surprindă oamenii de știință. Sunt singurele insecte din lume care produc hrană pentru om și aduc beneficii mediului fără a face rău altei specii de plante sau de animale.
Albinele (apis melifera) trăiesc pe Terra de cateva milioane de ani și sunt esențiale pentru natură. Fără albine nu am mai putea mânca fructe sau legume.
Mierea este singurul aliment complet, care poate susține singur viața. Conține glucide, vitamine, minerale, antioxidanți, apă și enzime.
Pentru a produce un borcan de miere, o albină ar trebui să parcurgă 144 000 de km, de trei ori circumferința Pamântului la Ecuator. Un borcan de miere este produs de aproximativ 550 de albine.
Într-o singură expediție, o albină vizitează 50-100 de flori.
Pe durata vieții, o albină produce a douăsprezecea parte dintr-o linguriță de miere.
Deși sunt ființe cu sânge rece, albinele își pot crește temperatura în zbor până la 54o Temperatura medie în stup este de 37o Celsius. Surprinse de frig sau ploaie rece, albinele își încetează activitatea și funcțiile.
Iarna, albinele stau în stup sub formă de ciorchine pentru a încălzi regina și pe ele însele. Mierea strânsă vara este folosită în acest anotimp ca sursă de hrană și supraviețuire.
Cercetatorii au descoperit că albinele sunt un fel de genii ale matematicii, fiind capabile să calculeze distanțe și unghiuri, raportându-se la poziția soarelui și la cricumferința Pământului.
Albinele prezintă 170 de tipuri de receptori olfactivi. Simțul mirosului este foarte bine dezvoltat și are rol atât în descoperirea surselor de hrană cât și în comunicare socială. O albină poate ști de la metri distanță dacă o floare mai are polen și nectar, sau dacă a fost deja vizitată de o altă albină.
